Câți profesori din România fac meditații ”pe oficial”. Câți plătesc taxe și impozite la ANAF, cât câștigă de la elevi
Meditațiile sunt o practică larg răspândită în România, cu elevi din toată țara care apelează la pregătire suplimentară pentru materii precum limba română, matematică sau materiile necesare pentru admiterea la facultate. În ciuda popularității acestui fenomen, doar o mică parte din profesorii care oferă meditații își declară veniturile la Fisc. Conform celor mai recente date, doar 11.734 de profesori au declarat la ANAF venituri din meditații în 2023, deși România are peste 240.000 de cadre didactice.
Veniturile din meditații, o piață în creștere
Anul 2023 a marcat o creștere a numărului de profesori care și-au declarat veniturile din meditații, Fiscul înregistrând 11.734 astfel de declarații, cu un total de 169 de milioane de lei. Aceasta este o creștere semnificativă față de anii anteriori, fiind influențată de înmulțirea centrelor de meditații fiscalizate și de plata online, care oferă părinților și profesorilor un cadru mai sigur și legal pentru aceste servicii. Cu toate acestea, cei peste 11.000 de profesori care au declarat venituri reprezintă doar o mică parte din numărul real de cadre didactice care oferă meditații.
Piața meditațiilor rămâne în mare parte nereglementată, mulți profesori alegând să primească plățile în numerar, fără a elibera facturi sau a declara veniturile la Fisc. Elevii și părinții confirmă că majoritatea profesorilor cer plata în cash pentru ședințele de meditație, ceea ce face dificilă monitorizarea exactă a veniturilor din această activitate. De exemplu, o elevă a declarat că a plătit în numerar pentru meditațiile la matematică și limba română, o practică comună în rândul celor care oferă pregătire particulară.
Cele mai mari venituri din meditații, în marile orașe
Conform datelor de la ANAF, cele mai mari venituri declarate din meditații provin din marile orașe, în special din București, Sibiu și Cluj. În București, 1.935 de profesori au declarat venituri de peste 40 de milioane de lei, în timp ce în Sibiu și Cluj s-au înregistrat venituri de 15 milioane, respectiv 14 milioane de lei. Aceste cifre reflectă atât cererea crescută de meditații din aceste orașe, cât și tendința profesorilor din zonele urbane de a fiscaliza mai frecvent veniturile din activitățile de pregătire suplimentară.
Provocări în fiscalizarea veniturilor din meditații
Una dintre principalele provocări în creșterea numărului de profesori care își declară veniturile la ANAF este lipsa unui sistem simplificat de plată a taxelor. Conform profesorului de economie Christian Năsulea, ANAF nu a implementat un program eficient care să faciliteze procesul de declarare și plată a impozitelor pentru profesori, ceea ce descurajează multe cadre didactice să își declare veniturile.
În contrast, centrele de meditații fiscalizate și platformele de pregătire online câștigă tot mai mult teren. Acestea oferă abonamente lunare, cu plata exclusiv prin card, ceea ce simplifică procesul pentru părinți și asigură fiscalizarea completă a veniturilor. De exemplu, un abonament pentru 16 ședințe poate costa în jur de 199 de lei, ceea ce este mai accesibil decât prețurile particulare, unde o singură ședință poate depăși 100 de lei.
Salariile profesorilor și importanța meditațiilor
Câștigurile profesorilor din învățământul public au crescut în urma majorărilor salariale, însă mulți continuă să ofere meditații pentru a-și suplimenta veniturile. Potrivit Institutului Național de Statistică, salariul mediu net în sistemul de învățământ a ajuns la 4.621 de lei, situându-se pe locul 7 în rândul salariilor din sectorul public. Cu toate acestea, pentru mulți profesori, meditațiile reprezintă o sursă esențială de venit suplimentar, mai ales în contextul unei cereri crescute pentru pregătirea elevilor pentru examene importante.
Deși numărul profesorilor care își declară veniturile din meditații la ANAF este în creștere, majoritatea activităților de meditații din România rămân în afara cadrului fiscal. Cu toate acestea, creșterea platformelor și centrelor de pregătire fiscalizate sugerează că există o mișcare spre formalizarea acestei piețe. Rămâne de văzut dacă ANAF va reuși să implementeze un sistem mai eficient care să încurajeze mai mulți profesori să își declare veniturile, contribuind astfel la o mai bună monitorizare și reglementare a acestei activități